Dr. Bădulici Sonia

Dr. Bădulici Sonia
Spitalul Clinic “Colentina”, Bucureşti

Best of dermato-alergologie 2019
Sonia Bădulici

Lucrarea de față reprezintă o selecție a celor mai valoroase articole din domeniul dermato-alergologiei, publicate în cursul anului precedent.
Primul dintre ele se referă la calcipotriol, un tratament foarte utilizat în psoriazis dar responsabil de iritație cutanată [1]. Articolul demonstrează că acesta poate fi și un alergen. Șase pacienți sub tratament cu calcipotriol, în asociere sau nu cu un dermatocorticoid, prezentând agravarea dermatitelor prexistente, au fost testați cu preparatele utilizate și/sau cu ingredientele acestora. În toate cazurile, preparatele comerciale, ca și calcipotriolul ca atare, s-au dovedit responsabile de alergie de contact; pacienții sensibilizați la calcipotriol au putut să tolereze, însă, tratamentul topic cu alți analogi ai vitaminei D. În concluzie, atunci când tratamentul topic cu calcipotriol nu reușește să amelioreze, sau chiar agravează, leziunile cutanate existente, o alergie de contact ar trebui să fie suspectată, dar și o eventuală reactivitate încrucișată.
Se pot face sau nu teste epicutanate la pacienții sub tratament cu methotrexat (MTX)? Aceasta este întrebarea la care vor răspunde autorii celui de-al doilea articol trecut în revistă [2], care descriu cazul unei paciente în vârstă de 39 de ani ce primise pentru eczema sa palmo-plantară hiperkeratozică un tratament cu MTX, cu substituția acidului folic. Testele epicutanate efectuate în timpul acestui tratament au pus în evidență reacții intens pozitive (+++), pertinente, la sulfat de nichel și hidroperoxizi de linalool; în paralel, s-a constatat o ameliorare vizibilă a leziunilor de dermatită atopică, sub MTX, după un an de tratament. Concluzia acestui articol, respectiv a bilanțului alergologic, a fost aceea că MTX poate bloca doar faza de sensibilizare a hipersensibilității de contact, reconfirmând existența unor procese fiziopatologice diferite în dermatita atopică și dermatita alergică de contact.
Proteinele de grâu hidrolizate (PGH) pot fi responsabile de reacții de hipersensibilitate imediată la angajații din industria cosmeticelor. Aceasta a fost ipoteza de lucru a autorilor articolului următor [3], ce raportează cazul unui tehnician care a prezentat două astfel de reacții de hipersensibilitate la interval de un an una față de cealaltă, la cinci minute după ce a curățit un rezervor ce conținea o pudră de TritisolTM 12% (compus mai ales din PGH). Prick-testele pozitive pentru Tritisol și extractul de grâu, ca și IgE-urile specifice, în concentrații foarte înalte, pentru produsul cosmetic, Tritisol, PGH și gluten dezamidat, au confirmat atât rolul PGH în declanșarea celor două manifestări de hipersensibilitate, dar și caracterul de profesionalitate al acestui caz (primul descris în literatura de specialitate). Limitarea concentației PGH în cosmetice la un maximum de 1,7% ar trebui să împiedice astfel de reacții.
Revenind la dermato-alergologia de contact, deși cromul hexavalent (bicromatul de potasiu) este considerat alergenul major al cromului, cromul trivalent poate provoca de asemenea dermatite de contact alergice, așa cum au demonstrat autorii celui de-al patrulea articol [4]. Cuantificarea cantității de Cr(III) depusă pe tegument, ca și identificarea celei mai slabe concentrații responsabilă de o reacție vizibilă, au fost efectuate pe o populație compusă din 10 subiecți alergici la crom și 22 de martori utilizând diluții seriate de Cr(III) și de Cr(VI), ca și eșantioane de piele tăbăcită sau nu cu crom. Un test de extracție a cromului, patch-teste înainte de includerea în studiu și un test de utilizare (Fig. 1: a, b, c, d) au fost realizate. Doar cromul trivalent a fost eliberat din pielea tăbăcită cu crom, dar acesta a provocat reacții la concentrații semnificativ mai înalte decât cromul hexavalent. Cum expunerea prelungită și repetată la pielea tăbăcită cu crom a condus la o eliberare mai ales a cromului trivalent, este recomandat să fie limitată și eliberarea acestuia, nu doar a cromului hexavalent.
Părăsind, în final, domeniul alergiei cutanate, o abordare multiparametrică a iritației cutanate in vivo [5] analizează efectele expunerii repetate la iritanți diferiți (sodiu lauril sulfat – SLS, hidroxid de sodiu – NaOH, n-propanol, acid acetic) asupra a 8 voluntari adulți sănătoși. Referitor la eritem, pierderea de apă transepidermică și hidratarea cutanată, SLS a fost cauza unor diferențe importante în raport cu valorile de bază, nivelurile factorilor hidratanți naturali au fost semnificativ reduse de către SLS, NaOH și n-propanol, iar prezența de fibre alungite și de nano-obiecte circulare (indexul de textură dermică) a fost constatată după expunerea la n-propanol și SLS (Fig. 2: A, B. C). Diferențe semnificative ale răspunsului barierei cutanate la iritanții hidrosolubili curenți au fost demonstrate, dependente de natura lor intrinsecă; acestea trebuie să fie luate în considerație în diferențierea dermatitei de contact iritative de cea alergică.

Fig. 2

Best of dermato-allergology 2019
Sonia Bădulici

This paper is a selection of the most valuable articles in the field of dermato-allergology published in the previous year.
The first of these concerns calcipotriol, a treatment widely used in psoriasis but responsible for cutaneous irritation [1]. The article demonstrates that it can also be an allergen. Six patients under treatment with calcipotriol, associated or not with a topical corticosteroid, who presented the worsening of pre-existing dermatitis, were tested by commercial preparations used by these ones and/or by their ingredients. In all cases, commercial preparations, as well as calcipotriol as such, have been shown to be responsible for contact allergy; the patients sensitized to calcipotriol were able, however, to tolerate topical treatment with other vitamin D analogues. In conclusion, when topical treatment with calcipotriol fails to improve, or even aggravates, existing skin lesions, a contact allergy should be suspected but also a possible cross-reactivity.
Can epicutaneous tests be performed, or not, in patients receiving methotrexate (MTX)? This is the question at which the authors of the second review article [2] will answer; they describe the case of a 39-year-old female patient who had received for her hyperkeratotic palmoplantar eczema a treatment with MTX, with substitution of folic acid. Epicutaneous tests performed during this treatment showed extreme positive reactions (+++), clinically relevant, to both nickel sulfate and hydroperoxides of linalool; simultaneously, a visible improvement of atopic dermatitis lesions under MTX, after one year of treatment, was observed. The conclusion of this paper, namely of the allergology survey, was that MTX could block only the afferent phase of contact hypersensitivity, reconfirming the existence of different pathophysiological processes in atopic dermatitis and allergic contact dermatitis.
Hydrolyzed wheat protein (PGH) may be responsible for immediate hypersensitivity reactions in cosmetic industry employees. This was the hypothesis of the authors of the following article [3], which reports the case of a technician who had two such hypersensitivity reactions at one year from each other five minutes after cleaning a container containing a Tritisol ™ 12% powder (composed mainly of PGH). Prick-positive tests for Tritisol and wheat extract, as well as specific IgEs in very high concentrations for the cosmetic product, Tritisol, PGH and deamidated gluten, confirmed both the role of PGH in triggering the two hypersensitivity manifestations but also the character professionalism of this case (first described in the literature). Limiting the concentration of PGH in cosmetics to a maximum of 1.7% should prevent such reactions.
Returning to dermato-contact allergy, although hexavalent chromium (potassium dichromate) is considered the major allergen to chromium, trivalent chromium can also cause allergic contact dermatitis, as demonstrated by the authors of the fourth article [4]. Quantification of the amount of Cr (III) deposited on the skin, as well as identification of the weakest concentration responsible for a visible reaction, was performed on a population composed of 10 chromium allergy subjects and 22 controls using serial dilutions of Cr (III) and of Cr (VI), as well as samples of leather, whether or not chromed. A chromium extraction test, patch tests before inclusion in the study and a test of use (Fig 1: a, b, c, d) were performed. Only the trivalent chromium was released from the chrome-plated skin, but it caused reactions to significantly higher concentrations than hexavalent chromium. As prolonged and repeated exposure to chrome-plated leather has led to the release of trivalent chromium, it is recommended to limit its release, not just hexavalent chromium.
Finally, leaving the field of skin allergy, a multiparametric approach to skin irritation in vivo [5] analyzes the effects of repeated exposure to different irritants (sodium lauril sulfate – SLS, sodium hydroxide – NaOH, n-propanol, acetic acid) healthy adult volunteers. Regarding erythema, transepidermal water loss and skin hydration, SLS was the cause of significant differences with respect to baseline, levels of natural moisturizing factors were significantly reduced by SLS, NaOH and n-propanol, and the presence of elongated fibers and of circular nano-objects (dermal texture index) was found after exposure to n-propanol and SLS (Fig 2: A, B. C). Significant differences in skin barrier response to current water-soluble irritants have been demonstrated, depending on their intrinsic nature; these should be considered in differentiating irritant contact dermatitis from allergic contact.

Fig. 2

Scurt CV

Experiență profesională:
Medic Primar Medicina muncii și Medic specialist Dermato-venerologie la Spitalul Clinic “Colentina”, Doctor în Științe Medicale

Certificate:
2004 – 2018 Cursuri anuale de actualizare în dermato-alergologie, organizate de Grupul de Studii și de Cercetări în Dermato-alergologie (GERDA)
Iunie 2009 Certificat de Traducător (română-franceză, franceză-română, domeniul Medicină-Farmacie)
Noiembrie 2008, Atestation de réussite, Examenul pentru DELF (Diplôme d’Études de Langue Française), Nivelul B1 al Cadrului European comun de referință pentru limbi
Aprilie-Septembrie 2002 Stagiu de Dermatologie profesională și de Dermato-alergologie în Clinica de Dermatologie a Spitalului “Claude Huriez” , C.H.R.U. de Lille, FRANCE
1975-1981 Facultatea de Medicină Generală, Craiova

Apartenență la societăți științifice:
Membru al ESCD (European Society of Contact Dermatitis) din anul 2014
Membru al Rețelei de Vigilență în Dermato-Alergologie (REȚEAUA REVIDAL-GERDA) din anul 2015