Conf. Univ. Dr. Onofrei Viviana

Conf. Univ. Dr. Onofrei Viviana
Universitatea de Medicină și Farmacie ”Grigore T. Popa”, Iași
Spitalul Județean Clinic de Urgențe, Secția Cardiologie, Iași, România

Lupusul eritematos cutanat și bolile cardiovasculare: cunoaștere actuală

Autor: Viviana Onofrei
Universitatea de Medicină și Farmacie “Gr. T. Popa” Iași, România
Spitalul Județean Clinic de Urgențe “Sf. Spiridon”, Clinica de Cardiologie, Iași, România

Cuvinte cheie: lupus eritematos cutanat (LEC), boli cardiovasculare (BCV), inflamație, factori de risc

Introducere: LEC este o afecțiune cutanată inflamatorie cu prevalență de 2-3 ori mai mare comparativ cu LE sistemic. Datele clinice actuale sugerează riscul crescut de BCV la pacienții cu LEC, dar mecanismele potențiale nu sunt pe deplin înțelese.
Material și metodă: am analizat studiile observaționale care au investigat riscul de BCV, definite ca boală coronariană sau cerebrovasculară, insuficiență cardiacă, boală arterială periferică, evenimente acute cardiovasculare (CV), tromboembolism venos sau deces de cauză CV, comparativ cu populația generală. De asemenea am discutat mecanismele potențiale și rolul factorilor de risc studiate în literatură.
Rezutate: datele din studii sunt conflictuale în ceea ce privește prevalența riscului global CV. Datele referitoare la evenimentele individuale coronariene/arteriale periferice ischemice sau afecțiunile cerebrovasculare sunt de asemenea variabile. Pe de altă parte, relația cu tromboembolismul venos pare să fie mai clar definită. Un mecanism potențial este răspunsul imun mediat de celulele T helper 1 via interferon gamma. TNF-α, stimulat de razele ultraviolete, și IL-7 sunt discutate în medierea riscului CV. Prezența frecventă a factorilor de risc tradiționali ca sindromul metabolic sau fumatul în LEC ridică ipoteza unei relații plauzibile cu BCV, dar rolul acestor factori nu este bine stabilit. Este discutată și implicarea altor factori legați de boală – profil psiho-social, deficiența de vitamină D sau medicația tip hidroxiclorochină, corticosteroizi, talidomidă.
Concluzii: riscul de BCV la pacienții cu LEC este un domeniu care necesită studii viitoare, deoarece implicațiile au importanță semnificativă pentru managementul terapeutic.

Cutaneous lupus erythematosus and cardiovascular disease: current knowledge

Author: Viviana Onofrei
“Grigore T. Popa” University of Medicine and Pharmacy
“St. Spiridon” Emergency Districtual Clinical Hospital, Cardiology Department, Iasi, Romania

Key words: cutaneous lupus erythematosus (CLE), cardiovascular disease (CVD), inflammation, risk factors

Introduction: CLE is a chronic inflammatory skin disease, which is 2-3 times more prevalent than systemic LE. Current clinical data reports the increased risk of CVD in patients with CLE, but the potential mechanisms are not entirely understood.
Material and method: we analyzed the observational studies that have investigated the risk of CVD, defined as coronary artery disease, cerebrovascular disease, heart failure, peripheral arterial disease, acute cardiovascular (CV) events, venous thromboembolism or CV death in patients with CLE as compared to the general population. We also discussed the potential mechanisms and the role of traditional risk factors studied in literature.
Results: the findings are conflicting between studies regarding the prevalence of global cardiovascular risk. Evidence for individual ischemic coronary/peripheral arterial events or cerebrovascular entities is also inconsistent. On the other hand, the link to venous thromboembolism seems to be more clearly defined. A potential mechanism is the immune response involving T helper 1 cells, mediated by interferon gamma. TNF-α, upregulated by UV light and IL-7 are discussed to mediate cardiovascular risk. The common presence of traditional risk factors like the components of metabolic syndrome or smoking in CLE patients provides the hypothesis of a plausible link to CVD, but the role of these factors is not well understood. Other involved disease-associated factors as psychosocial profile, vitamin D deficiency or medications as hydroxychloroquine, corticosteroid, thalidomide are discussed.
Conclusions: CVD risk in CLE patients is an area that needs further studies as the implications are of great significance for therapeutic management.

Scurt CV

Absolventă a Facultăţii de Medicină şi Farmacie ”Grigore T. Popa” Iaşi, promoția 1991

Experienţa profesională:
Conferențiar universitar, Disciplina Medicină Internă (Cardiologie), Facultatea de Medicină, U.M.F. “Grigore T. Popa” Iași
Activitate didactică curiculară și extracuriculară continuă din 1996
Medic primar cardiologie și medicină internă la Clinica de Cardiologie, USTACC, Spitalul Județean Clinic de Urgențe “Sf. Spiridon” Iași
Doctor în științe medicale, teza de doctorat ”Disfuncția endotelială în hipertensiunea arterială”, 2006
Competențe în Ecocardiografie Generală și Ultrasonografie Generală
Masterat “Bazele nutriţiei clinice”, 2011

Apartenenţa la Societăţi ştiinţifice:
Membră în Societatea Română de Cardiologie
Membră în Societatea Europeană de Cardiologie
Membră în Societatea Europeană de Hipertensiune
Membră în American Heart Association/American College of Cardiology)

Distincții:
European Hypertension Specialist
Diplomă de excelență din partea Societății Române de Hipertensiune
Fellow of European Society of Cardiology

Domenii de interes ştiinţific:
Afectarea cardiovasculară în patologia medicală, hipertensiunea arterială, disfuncţia endotelială şi rigiditatea arterială, insuficienţa cardiacă, bolile vasculare, boli metabolice.
Implicare activă în activitatea de cercetare științifică (granturi de cercetare științifică, coinvestigator în studii clinice multicentrice internaționale, colaborator în registre naționale și europene de specialitate)
Metode de investigaţie sau tratament originale introduse în premieră națională (studiul comparativ şi integrat al disfuncţiei endoteliale în hipertensiunea arterială prin metoda Complior şi ecografie vasculară (2001), tromboliza ghidată pe cateter în trombozele venoase profunde (echipa Prof. Dr. Datcu – 2004)
Editor de cărți de specialitate cu colectiv național, manuale, peste 100 lucrări științifice în reviste ISI și BDI

Contactează operatorul PDI 2024

7 + 6 =

Operatorul PDI 2024

Adresa: Str. A. Panu nr. 13, Iasi
Tel.: 0332.40.88.00-05
E-mail: contact@pdi.ro
Website: www.eventernet.ro

Parteneri Media