Iaşi este un oraş al marilor idei, al primei mari uniri, al primului spectacol de teatru în limba română şi al primului muzeu literar memorial (Bojdeuca din Țicău). Făra îndoială Iaşul reprezintă în continuare capitala culturală a ţării.
Iaşiul a fost capitală în perioada 1564-1859, una dintre cele două capitale ale Principatelor Unite între 1859-1862 şi a fost resedinţa autorităţilor centrale ale Regatului României în timpul Primului Război Mondial în timpul ocupaţiei germane a Bucureştiului.

ISTORIE

În preistorie pe teritoriul judeţului Iaşi înflorea binecunoscuta cultură Cucuteni, înfluenţată apoi de triburile dacice, civilizaţiile greacă, romană şi bizantină.

Cercetările arheologice au dus la descoperirea unor amfore romane în strada Ciurchi, în zona viilor din Copou şi la câţiva km de Iaşi, la Holboca. De asemenea, s-au descoperit monede imperiale romane lângă Dealul Cetăţuia. La Valea Lupului s-au descoperit morminte sarmatice, vase dacice şi obiecte de podoabă. Din perioada de trecere spre feudalism s-au identificat pe teritoriul Iaşiului, 19 aşezări cu resturi de locuire din sec. IV, neîntărite. Locuinţele erau colibe de suprafaţă şi bordeie.

Oraşul Iaşi a fost menţionat pentru prima oară într-un privilegiu comercial (acordat negustorilor din Liov), emis în 1408 de domnul Moldovei Alexandru cel Bun. Deoarece existau clădiri mai vechi de această dată (spre exemplu presupusa Biserică armeană construită în 1395), se crede că oraşul este mult mai vechi, cel puţin cu câteva decenii înainte de această dată, fapt dovedit şi de zidurile Curţii Domneşti.
De-a lungul istoriei sale, oraşul a fost martorul mai multor evenimente importante dintre care amintim:

  • 1600 – Mihai Viteazul a consfinţit la Iaşi unirea Moldovei, Țării Româneşti şi a Transilvaniei
  • 1816 – prima reprezentaţie de teatru în limba română, Mirtil şi Hloe, jucată în casa hatmanului Constantin Ghica (27 decembrie)
  • 1830 – este înfiinţată prima bibliotecă publică din Moldova, Biblioteca Societăţii de Medici şi Naturalişti din Iaşi
  • 1833 – a luat fiinţă cea mai veche societate ştiinţifică românească: Societatea de Medici şi Naturalişti din Iaşi (18 martie)
  • 1834 – Gheorghe Asachi scrie prima lucrare dramatică românească inspirată din istoria naţională, cu ocazia încoronării lui Mihail Sturdza: Dragoş, întâiul domn suveran al Moldovei.(26 august)
  • 1834 – primul muzeu de acest gen din România: Muzeul de Istorie Naturală din Iaşi în fosta Casă Ruset (4 februarie)
  • 1835 – Academia Mihaileană, prima instituţie modernă de învăţământ superior din Moldova, precursoare a Universităţii din Iaşi
  • 1840 – primul Teatru Naţional din România, sub direcţiunea lui Costache Negruzzi, Vasile Alecsandri şi Mihail Kogălniceanu (conducerea trupei româneşti: Costache Caragiali)
  • 1840 – apare revista Dacia literară, considerată prima tribună literară românească de prestigiu, sub conducerea lui Mihail Kogălniceanu (19 martie)
  • 1848 – reprezentaţia primei operete româneşti, Baba Harca de Alexandru Flechtenmacher (26 decembrie)
  • 1848 – Iaşul este iniţiatorul Revoluţiei de la 1848, care s-a extins ulterior pe întreg teritoriul românesc
  • 1856 – prima Gradină Botanică din România
  • 1859 – prima Universitate de Medicină din România
  • 1860 – inaugurarea Universităţii din Iaşi, prima universitate română, în clădirea actualei Universităţi de Medicină şi Farmacie ”Grigore T. Popa” (26 octombrie)
  • 1887 – prima publicaţie medicală din România: Revista Medico-Chirurgicală
  • 1918 – inaugurarea primei case memoriale din România: Bojdeuca lui Ion Creangă

VIAȚA CULTURALĂ

Odată cu stabilirea capitalei Moldovei la Iaşi, acesta cunoaşte o dezvoltare accelerată pe toate planurile, urban, comercial şi cultural. Astfel în secolul al XVI-lea, Despot Vodă inaugurează în Iaşi “Şcoala latină de la Cotnari”, instituţie care a promovat studiile de latină nu numai în Iaşi şi în întreaga Moldova, ci în întreg spaţiul românesc.

În anul 1641 la Iaşi se înfiinţează “Academia Vasiliană” şi prima tipografie din Moldova, în timpul domniei lui Vasile Lupu (1634 – 1653). În anul 1646 Mitropolitul Varlaam publică la Iaşi “Cazania” sau “Carte românească de învăţătură”. Tot în acest an apare primul cod de legi în limba româna.
La 18 martie 1833, la Iaşi s-a înfiinţat prima societate ştiinţifică românească şi anume Societatea de Medici şi Naturalişti. Sediul acesteia este în casa Roset, clădirea în care se găseşte şi Muzeul de Istorie Naturală din Iaşi, muzeu înfiinţat în 1834.
În anul 1835 la Iaşi este înfiinţată „Academia Mihăileană”, în anul 1836 se înfiinţează Conservatorul Filarmonic Dramatic din Iaşi, iar în anul 1860 este înfiinţată Universitatea „Al. I. Cuza”. Celebra tragediană Agatha Bârsescu a fost una din profesoarele de la Conservatorul din Iaşi.
În anul 1863 este constituită Societatea cultural-literară „Junimea”, în cadrul căreia s-au afirmat cele mai mari personalităţi ale culturii româneşti: Mihai Eminescu, Titu Maiorescu, Costache Negruzzi, Ion Creangă, A.D. Xenopol, Vasile Alecsandri, Ioan Slavici, Ion Luca Caragiale şi alţii.
În continuare Iaşiul cunoaşte o viaţă literară efervescentă, prin scriitorii care au trăit şi au creat aici. Străzile oraşului au fost străbătute de nume strălucite ale culturii româneşti cum sunt Mihai Eminescu, Ion Creangă, Titu Maiorescu, Costache Negruzzi, Ionel Teodoreanu, Otilia Cazimir, George Topârceanu, Nicolae Gane, Mihai Codreanu şi alţii. Aici a trăit o mare parte a vieţii Mihai Sadoveanu şi a compus o parte din opera sa, în „castelul din Copou”.

EDUCAȚIE

În oraş, pe dealul Copoului, se află cea mai veche universitate din România, Universitatea din Iaşi, numită azi şi Universitatea „Alexandru Ioan Cuza”. Întemeiată în 1860 prin decret de către principele Alexandru Ioan Cuza, continuatoare a vechii Academii Mihăilene, universitatea are astăzi 15 facultăţi, cu peste 40.000 de studenţi. Clădirea principală, monument de arhitectură, a fost ridicată în 1896.

Tot în Iaşi se află continuatoarea primei şcoli superioare de inginerie din România, Universitatea Tehnică „Gh. Asachi”, cu peste 15.000 de studenţi, prima şcoală superioară de muzică din România, Universitatea de Arte „George Enescu”, Universitatea de Medicină şi Farmacie „Grigore T. Popa”, Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară „Ion Ionescu de la Brad”, Universitatea Petre Andrei.

În Piaţa Eminescu, în perioada interbelică, s-a ridicat clădirea Fundaţiei Culturale Regale, ce astăzi găzduieşte cea mai veche bibliotecă universitară din ţară, Biblioteca Centrală Universitară „Mihai Eminescu”, cu un fond de carte ce se apropie de 3 milioane de exemplare, unele foarte rare.

Universitatea de Medicină şi Farmacie “Grigore T. Popa”, înfiinţată la data de 30 septembrie 1879 în cadrul Universităţii “Al. I. Cuza” (fondată în 26 octombrie 1860) are în prezent 4 facultăţi: Facultatea de Medicină, Facultatea de Medicină Dentară, Facultatea de Farmacie şi Facultatea de Bioinginerie Medicală, cu domenii de licenţă în sănătate, respectiv ştiinţe inginereşti aplicate. Este considerată una din cele mai prestigioase universităţi de profil din România cu statut multilingvistic. Organizează şi coordonează pregătirea universitară şi postuniversitară, precum şi cercetarea ştiinţifică şi cooperarea naţională şi internaţională din domeniul medico-farmaceutic.

Share This