Prof. Dr. Ancuța Codrina

Prof. Dr. Ancuța Codrina
Universitatea de Medicină și Farmacie “Grigore T. Popa” Iași

Corelații clinico-serologice și implicații terapeuitce în miozite
Autor: Codrina Ancuţa

Cuvinte cheie: miozite, anticorpi specifici miozitelor, anticorpi asociați miozitelor, pattern clinico-serologic, management

Obiective: La interferența dintre specialități, miozitele rămân prin excelență un grup heterogen de afecțiuni autoimune inflamatorii sistemice, caracterizate de polimorfism etiologic, imunopatologic și serologic, ce se reflectă la nivel terapeutic.
Metode: Fie că ne direcționăm asupra spectrului dermatomiozitelor ce au ca numitor comun microangiopatia mediată de complement, fie că rămânem în categoria polimozitelor, rezultat al citotoxicității celulare și distrucției non-necrotice musculare, miozitele se definesc printr-o patobiologie complexă ce are ca țintă principală musculatura scheletică, generând distrucții tisulare caracteristice și alterarea performanțelor musculare.
Rezutate: Identificarea profilului imunologic este mandatorie, oferind repere diagnostice, definind fenotipuri clinico-serologice, stabilind prognosticul și jalonand alegerea algoritmului și agentului terapeutic optim. Interesantă este clasificarea miozitelor în diferite subtipuri clinico-serologice raportat la prezența anticorpior specifici (Myositis Specific Antibodies, MSA) sau a celor asociați (Myositis Associated Antibodies, MAA). Cu o serie de particularități clar statuate, MSA și MAA orientează dianosticul spre unul din cele patru mari sindroame – antisintetază (anti-Jo1 și non-Jo1 pozitivă), dermatomiozitic (anti-Mi2, anti-MDA, SAE, TIF pozitiv), miozita necrotică autoimună (anti-SRP sau anti-HMGR pozitivă) și, nu în ultimul rând, sindroamele overlap miozită-sclerodermie, miozită-artrită reumatoidă, miozită-sindrom Sjogren sau în cadrul bolii mixte de țesut conjunctiv.
De altfel, noile crititerii de clasificare formulate de ACR/EULAR pentru miopatiile inflamatorii idiopatice cu debut juvenil și la adult și a subgrupelor majore folosesc, alături de date clinice, enzime musculare și, eventual, modificări histologice, și serologia autoimună.
Concluzii: Finalmente, managementul acestor entități reprezintă o provocare în practică dat fiind heterogenitatea clinico-serologică și patogenică și apartenența la categoria orphan disease.

Clinico-serological profiles and therapeutic pattern in patients with myositis
Autor: Codrina Ancuţa

Keywords: myositis, myositis specific antibodies, myositis associated antibodies, clinico-serologic profile, management

Objectives: At the interference between specialties, myositis remains a heterogeneous group of systemic inflammatory autoimmune diseases characterized by an extreme etiological, immunopathological and serological polymorphism that is reflected at the therapeutic level.
Methods: Whether we focus on the spectrum of dermatomyositis typically classified as a complement-mediated microangiopathy, or we remain in the category of polymyositis as a result of cell-mediated cytotoxicity and non-necrotic muscle destruction, myositis is defined by a complex pathobiology targeting the skeletal muscle, generating characteristic tissue damage and impaired muscle performance.
Results: Identification of the immunological profile is mandatory, as it provides diagnostic guidelines, outlines clinical-serological phenotypes, indorses the prognosis and assist the choice of optimal algorithm and therapeutic agent. The classification of myositis into different clinical-serological subtypes classically rely on the presence of specific (Myositis Associated Antibodies, MSA) or associated antibodies (Myositis Associated Antibodies, MAA). MSA and MAA positivity direct the diagnosis towards one of the four major syndromes – antisynthetase syndrome (anti-Jo1 and non-Jo1 positive), dermatomyositis (anti-Mi2, anti-MDA, SAE, TIF positive), the newly described autoimmune necrotizing myositis (anti-SRP or anti-HMGR positive) and, last but not least, overlap syndromes myositis-scleroderma, myositis-rheumatoid arthritis, myositis-Sjogren’s syndrome or mixed connective tissue disease.
In addition, the new classification criteria formulated by ACR / EULAR for idiopathic inflammatory myopathies with juvenile and adult onset and major subgroups rely on clinical parameters, muscle enzymes, histological changes, but also on autoimmune serology.
Conclusion: Finally, the optimal management of myositis remains a challenge in daily practice clinical, based on serological and pathogenic heterogeneity.

Scurt CV

Profesor universitar, Disciplina Reumatologie, Recuperare, Medicina Fizica si Balneologie, Universitatea de Medicina si Farmacie “Grigore T. Popa” Iasi.
Medic primar reumatologie si reabilitare, sef clinica Reumatologie 2, Spitalul Clinic Recuperare Iasi
Coordonator Centru EUSTAR 162, afiliat retelei EUSTAR (European Scleroderma Trials and Research Group),
Coordonator Centru Capilaroscopie – Network of imaging training center 2016-2021 (EULAR)
Training in capilaroscopie (Paris, Franta 2004), ecografie musculoscheletala (Paris, Franta, 2004; Barcelona, Spania, 2008); osteodensitometrie DXA (Bucuresti, Romania, 2006).
Membru in societati stiintifice internationale: EUSTAR, IASP (International Association for the Study of Pain) si Special Interest Group Musculoskeletal Pain, SLEuro (European Lupus Society)
Domenii de interes: terapia biologica in patologia reumatismala imun mediata, orphan disease (Sclerodermia sistemica, miopatii inflamatorii idiopatice), sarcina si patologia reumatismala imun mediata

Contactează operatorul PDI 2021

13 + 9 =

Operatorul PDI 2021

Adresa: Str. A. Panu nr. 13, Iasi
Tel.: 0332.40.88.00-05
E-mail: inscrieri@primaderma.ro
Website: www.eventernet.ro

Parteneri Media