Prof. Dr. Cimpoeșu Carmen Diana

Prof. Dr. Cimpoeșu Carmen Diana
Universitatea de Medicină și Farmacie “Grigore T. Popa”, Iași, România
Spitalul Clinic Județean de Urgență “Sf. Spiridon” Iași, România

Rolul biomarkerilor în managementul în urgență al sepsisului de cauza cutanată

Autori: Diana Cimpoesu, Mihaela Corlade-Andrei
Universitatea de Medicina si Farmacie “Grigore T Popa” Iasi
UPU-SMURD Iași

Cuvinte cheie: sepsis, biomarkeri, antibioterapie

Sepsisul are prognostic sever și rate mari de mortalitate. Este dificil de recunoscut mai ales la debut, la vârstnici și la cei cu multiple comorbidități. Aceasta duce la întârzierea tratamentului și prescrierea inadecvată a antibioticelor. Cauzele sepsisului sunt infecțiile respiratorii, genito-urinare și infectíile cutanate.
Biomarkerii sunt importanți pentru decizii clinice și management, au putere diagnostică, prognostică și în ghidarea tratamentului. Ghidurile Surviving Sepsis Campaign precizează rolul complementar al biomarkerilor în evaluarea clinică și prognostică, dar definiția Sepsis-3 nu îi include. Cei mai utilizați sunt: lactatul, proteina C reactiva (CRP), procalcitonina (PCT) și Presepsina.
CRP are specificitate mare, sensibilitate scăzută, fiind utilizată mai ales pentru valoarea predictivă negativă. PCT are valoare diagnostică, prognostică și în ghidarea antibioterapiei. Lactatul trebuie evaluat în prima oră, iar nivelului său constant crescut este corelat cu un prognostic nefavorabil.
Procalcitonina crește la 3 – 6 h, atinge maximul la 6 – 8 și nivelurile rămân crescute pentru 12 -48 h. Presepsina, subtipul sCD14 (sCD14-ST) crește în primele 2 – 3 ore, cu o scădere rapidă după dispariția simptomelor și este utilizată pentru determinarea eficacității tratamentului. Procalcitonina are niveluri crescute în infecția sistemică, inflamația severă, boala renală, dar nu și in infecții virale, boli autoimune, neoplazii. Presepsina nu este influențată de trauma fără infecție, dar trebuie interpretată precaut în boala renală stadiile 4 și 5.
Metodele noi de diagnostic de tip amplificare a acizilor nucleici (NAAT) au apărut pentru cuantificarea biomarkerilor, identificarea micro-organismelor și antibiorezistenței. Provocarea actuală este de a identifica cei mai specifici biomarkeri și cele mai sensibile metode.

The role of biomarkers in the emergency management of cutaneous sepsis

Diana Cimpoesu, Mihaela Corlade-Andrei

University of Medicine and Pharmacy “Gr.T.Popa”, Iasi, Romania
Emergency “St. Spiridon” Hospital, Iasi, Romania

Keywords: sepsis, biomarkers, antibiotic therapy

Sepsis has severe prognosis and high mortality rates. It is difficult to recognize, especially at the onset, in the elderly and multiple comorbidities patients. This may lead to delayed treatment and inappropriate prescription of antibiotics. The causes of sepsis are respiratory, genitourinary and skin infections.
Biomarkers have diagnostic, prognostic and treatment guiding relevance. The Surviving Sepsis Campaign guidelines ascertain the complementary role of biomarkers in clinical and prognostic assessment, but are not included in the Sepsis-3 definition. The most used are: lactate, C-reactive protein (CRP), procalcitonin (PCT) and Presepsin.
CRP has high specificity and low sensitivity, being used mostly for its negative predictive importance. PCT has diagnostic and prognostic value, also relevant in guiding antibiotic therapy. Lactate must be measured in the first hour; its constantly increased level shows unfavourable prognosis.
Procalcitonin rises in 3-6 h, reaches a peak within 6 to 8 hours and its levels remain elevated for 12-48 hours. Presepsin, sCD14 subtype (sCD14-ST), rises in the first 2-3 h, with a rapid decline after symptoms disappearance, and is used to determine treatment effectiveness. Procalcitonin has increased levels in systemic infection, severe inflammation, kidney disease, but not in viral infections, autoimmune diseases and neoplasia. Presepsin, not influenced by trauma without infection, should be interpreted cautiously in the stages 4 or 5 of renal disease.
New diagnostic methods, such as nucleic acid amplification (NAAT), have emerged for biomarker quantification, identification of microorganisms and antibiotic resistance. Identifying the most specific biomarkers and the most sensitive methods is the current challenge.

Scurt CV

Experienţa profesională:
Martie-Aprilie 2016
Decan cu delegatie – Facultatea de Medicină, Universitatea de Medicină şi Farmacie “Grigore T. Popa” Iaşi
Iunie 2015 – martie 2016
Prodecan – Facultatea de Medicină, Universitatea de Medicină şi Farmacie “Grigore T. Popa” Iaşi
Martie 2014- până în prezent
Profesor Universitar Habilitat (iunie 2014) Disciplina Medicină de Urgență, Universitatea de Medicină şi Farmacie „Gr. T. Popa” Iaşi
2008-2014
Conferenţiar Disciplina Medicină de Urgenţă (Şef Disciplină + coodonator direcţie curs), Universitatea de Medicină şi Farmacie “Grigore T. Popa”, Iaşi,
2013 ianuarie-iunie
Director Medical, Spitalul Clinic Județean de Urgență “Sf. Spiridon” Iași
2004-2008
Șef Lucrări Disciplina Medicină de Urgenţă (Şef Disciplină), Universitatea de Medicină şi Farmacie “Grigore T. Popa”, Iaşi,
2011-2012
Membru în Comisia pentru obţinerea titlului de Doctor în ştiinţe – 5 teze
– iulie 2011 – Universitatea de Medicină şi Farmacie Tg. Mureş
– iunie 2011 – Universitatea de Vest “Vasile Goldiş” Arad, Facultatea de Medicină, Farmacie şi Medicină Dentară
– ianuarie 2011 – Universitatea “Alexandru Ioan Cuza” Iaşi, Facultatea de Geografie şi Geologie
– 2011-2015 – Universitatea de Medicină şi Farmacie “Grigore T. Popa” Iaşi
1999-2016
Medic Șef al Unităţii Primire Urgenţe şi SMURD (înființat în 2005), Spitalul Clinic Județean de Urgență “Sf. Spiridon” Iași
2000-2016
Coordonator al Centrului de Formare în Medicina de Urgenţă din cadrul Unităţii Primire Urgenţe şi SMURD
2007-2016
Director de rezidențiat, Spitalul Clinic Județean de Urgență “Sf. Spiridon” Iași
Decembrie 1998 – februarie 1999
Serviciul Județean de Ambulanță Iași

Calificarea/diplomă obţinută
2013
Educator Master Class, Consiliul European de Resuscitare, Viena, Austria
2011-2016
Consiliul European de Resuscitare – ALS Full Instructor
2013
European Trauma Course instructor candidate, Consiliul European de Resuscitare
2005-2006
Master “Epidemiologia studiilor clinice”, Universitatea de Medicină şi Farmacie “Grigore T. Popa”, Iaşi
Noiembrie 1997 – octombrie 2005
Doctor în medicină, Universitatea de Medicină şi Farmacie ”Grigore T. Popa”, Iaşi
2004- 2005
Atestat- Competenţă în ecografie generală, U.M.F. “Grigore T. Popa” Iaşi
2006
Atestat- Competenţă in Managementul Serviciilor de Sănătate, Universitatea de Medicină şi Farmacie “Grigore T. Popa”, Iaşi
2001 – prezent
Medic Primar în medicina de urgentă
1998-2002
Licenţă- specializarea “Psihopedagogie”, Facultatea de Psihologie şi Ştiinţe ale Educaţiei,
Universitatea “Al. I. Cuza” Iaşi
1997-1998
Medic specialist Medicina de Urgenţă, Serviciul Județean de Ambulantă Iași
Perioada
1992 – 1996
Medic rezident în medicina de urgență, Spitalul Clinic de Urgență Iași
1986 – 1992
Diplomă de licenţă Doctor-Medic, Facultatea de Medicină, Universitatea de Medicină şi Farmacie “Grigore T. Popa” Iaşi

Contactează operatorul PDI 2024

5 + 6 =

Operatorul PDI 2024

Adresa: Str. A. Panu nr. 13, Iasi
Tel.: 0332.40.88.00-05
E-mail: contact@pdi.ro
Website: www.eventernet.ro

Parteneri Media